Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR) a fost comasat cu Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (INMER), rezultând o nouă instituţie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

IICCMER are un nou sediu: str. Alecu Russo, nr. 13-19, etaj 5, ap. 11, sector 2, Bucuresti. Hartă

Crimele comunismului pot fi în continuare judecate

A intrat în vigoare Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Acest demers clarifică dispoziţiile din Codul penal, care prevăd imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, crime contra umanităţii şi de război, stipulând că ele pot fi judecate, indiferent de data la care au fost comise. De asemenea, legea prevede imprescriptibilitatea infracţiunilor de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, pentru crimele pentru care nu s-a împlinit încă termenul de prescripţie.

IICCMER salută iniţiativa adoptării acestui act normativ, care reiterează principiile Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii, adoptată de Adunarea generală a Naţiunilor Unite în 1968 şi care poate reprezenta o soluţie pentru judecarea crimelor comunismului (atâta vreme cât este dovedit caracterul lor de crime împotriva umanităţii). De asemenea, noile prevederi menţin deschisă calea judecării crimelor Revoluţiei române şi ale Mineriadei din 13-15 iunie 1990, întrucât se aplică şi consecinţelor juridice ale unui fapt trecut, dacă acestea nu s-au epuizat complet şi îşi produc încă efectul la data intrării ei în vigoare.

Din perspectiva noilor reglementări legislative, IICCMER îşi exprimă speranţa că aceste crime ale comunismului, care au făcut şi fac obiectul sesizărilor noastre, vor fi judecate, iar făptuitorii lor vor răspunde în faţa justiţiei pentru actele inumane comise în numele ideologiei totalitare.

Legea nr. 27/16 martie 2012, pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 180/20 martie 2012.

Cursuri de formare pentru profesori de istorie

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc -în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului -organizează 2 cursuri de formare pentru profesori de istorie din oraşele Braşov şi Arad pe tema istoriei comunismului. Cursurile vor avea loc în perioada 25-26 mai la Braşov şi 1-2 iunie la Arad. Pentru înscriere, profesorii trebuie să se adreseze inspectorului de specialitate.

Prin aceste cursuri de formare, IICMER îşi propune să contribuie la interiorizarea valorilor reprezentate de drepturile omului în rândul învăţătorilor şi profesorilor precum şi al elevilor, să dezvolte un model de educaţie pentru autonomie fundamental diferit de cel al educaţiei paternaliste. Premisa este însăsi privirea retrospectiv-critică asupra situaţiei drepturilor omului în perioada regimului comunist. Pentru acţiunea didactică a învăţătorilor şi profesorilor proiectul va promova un tip de demers didactic realizat din perspectiva pedagogiei libertăţii având ca repere fundamentale: educaţia pentru diversitate, educaţia pentru dimensiunea de gen, educaţia pentru respectul faţă de minorităţile de orice fel, educaţia pentru apărarea activă a drepturilor omului.

Prima ediţie a Călătoriei memoriei (14-17 mai 2012)

Proiectul Călătoria memoriei se desfăşoară sub egida Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului (CSCP) şi este sprijinit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Fundaţia Konrad Adenauer. Proiectul are ca scop familiarizarea, cunoaşterea şi aprofundarea ştiinţifică de către absolvenţi şi cursanţi ai programului de master „Istoria comunismului românesc” din cadrul CSCP (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi) a locurilor memoriei regimului comunist din România. Prima ediţie a proiectului Călătoria memoriei se va desfăşura în perioada 14-17 mai 2012.

Asimiliarea de informaţii şi cunoştinţe specifice istoriei represiunii comuniste presupune identificarea şi vizitarea locurilor în care au fost încarceraţi deţinuţii politici în perioada 1945-1989 (Sighetu-Marmaţiei, Gherla, Făgăraş, Jilava, Rm. Sărat). Grupul de studenţi va vizita de asemenea Casa memorială Elie Wiesel (Sighetu Marmaţiei), CNSAS şi Palatul Parlamentului. Grupul este format din 30 de absolvenţi şi cursanţi ai programului de master „Istoria comunismului românesc”.

citeşte detalii

Rezultatele probei scrise a concursului din 15.05.2012

Nr. Ctr	Nume/Prenume Candidat	Punctaj Proba Scrisă	Admis / Respins
1.	Sima Ana Maria	60,66	Admis
2.	Ţînţariu Adelina-Liana	82	Admis

Interviul va avea loc vineri, 18.05.2012, ora 10.00, la sediul IICCMER din str. Alecu Russo, nr.13-19, et.5, ap.11,sector 2, Bucureşti

Semnarea acordului de parteneriat dintre IICCMER, Radio Europa Liberă şi Hoover Institution Archives, Stanford University (11 aprilie 2012)

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a semnat in data de 11 aprilie 2012 un acord de parteneriat cu Hoover Archives and Library (Stanford University) şi cu Radio Europa Liberă, in vederea digitizarii arhivelor Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă. Amplul proces de digitizare care va fi derulat de cele 3 institutii semnatare a fost precedat de cateva proiecte-pilot, cel mai important dintre acestea fiind “proiectul Koblenz” derulat in cadrul Departamentului Exil şi minorităti al IICCMER pe parcursul anului 2011 (procesarea documentelor audio din perioada octombrie 1956 –noiembrie 1956 si realizarea unui inventar detaliat).

Mai multe detalii despre:
Fondul documentar „Revolutia din Ungaria, 1956. Emisiunile RFE/RL in limba română şi alte documente relevante”.

Arhivele Koblenz

Expozitia Voices of Freedom: Radio Free Europe in the Cold War Era

In 2012 digitizarea va continua cu documentele audio din cadrul Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă, a carora prezervare e urgentă din cauza perisabilitătii acestora. Pe lângă “fondurile Koblenz” deja mentionate, au fost transpuse in format digital, in laboratorul audio al Hoover Institution Archives, 415 inregistrări, care vor sosi in curând la Bucuresti. Urmează sa fie prelucrate urmatoarele 3350 inregistrări.

citeşte detalii

Anatomia unei inscenari judiciare: Ultimele ore ale cuplului Ceausescu

de Vladimir Tismăneanu

Una dintre marile intrebari ramase inca fara raspuns (ori fara un raspuns definitiv) legate de revolutia din decembrie 1989 are de-a face cu procesul inscenat de noua putere impotriva cuplului Nicolae si Elena Ceausescu. Tiranicidul (probabil justificat) a fost prezentat drept implinirea pe cale judiciara a vointei poporului. Nicolae si Elena Ceausescu au respins legitimitatea tribunalului militar si au cerut sa vorbeasca in fata “Marii Adunari Nationale”. Au respins apararea din oficiu care, oricum, era o parodie penibila a ce-ar fi implicat o asemenea pozitie. Presedintele completului de judecata a recurs la un limbaj agresiv, umilitor si arogant, menit sa dovedeasca reprezentantilor Consiliului FSN, deplasati la Targoviste sa pregateasca si supravegheze lichidarea ultimului secretar general al PCR, presedintele RSR, comandant suprem al Fortelor Armate, precum si a sotiei sale, cat de devotat este celor instalati la putere in urma revoltei populare spontane, utilizata si manipulata cinic.

citeşte detalii

La editura Polirom a apărut al doilea volum al Istoriei  comunismului din România

Al doilea volum al Istoriei comunismului din România conţine 102 documente, în cea mai mare parte inedite, din arhive: note, stenograme, rapoarte, decizii. Documentele reflectă principalele preocupări ale conducerii din epoca respectivă: consolidarea poziţiei lui Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului prin îndepărtarea persoanelor incomode şi înlocuirea cu persoane loiale, apariţia cultului personalităţii, Decretul 770/1966 de interzicere a avorturilor şi aplicarea acestuia, înăsprirea controlului plecărilor în străinătate şi intensificarea urmăririi străinilor veniţi în România, măsurile pentru contracararea activităţii cultelor, trecerea Securităţii sub controlul Comitetului Central, activitatea miliţiei, invadarea Cehoslovaciei şi reacţii ale regimului la aceasta.

Mai multe informaţii despre primul volum se gasesc pe site-ul Humanitas.

Volumul a apărut sub egida Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii din România şi cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

Conferința East Central Europe in the 20th Century. Roundtable on the State of the Art of Historical Studies

În zilele de 11 si 12 mai 2012 a avut loc, la Universitatea Central Europeană (Budapesta), conferința "East Central Europe in the 20th Century. Roundtable on the State of the Art of Historical Studies". Evenimentul a fost organizat de Pasts Inc., Center for Historical Studies și Imre Kertész Kolleg Jena.

IICCMER a fost reprezentat la acest eveniment de Bogdan C. Iacob, Secretar al Consiliului Științific. În prima zi, în secțiunea de lansări de carte, dr. Iacob a prezentat anuarele IICCMER (History of Communism in Europe și Represiune și control social în România comunistă) precum și alte proiecte ale institutului din aria de interes a conferinței. În a doua zi, dr. Iacob a susținut o comunicare despre "Noile perspective în studiul comunismului", insistând asupra posibilităților de interpretare a istoriei comunismului din secolul XX în cheie transnațională.

Program conferinţă
descarcă document (PDF)

citeşte detalii

1962 – 2012: 50 de ani de la încheierea colectivizării agriculturii în România

În acest an se împlinesc 50 de ani de la încheierea procesului de colectivizare a agriculturii româneşti, eveniment care a fost sărbătorit în epocă printr-o mare adunare populară găzduită de Pavilionul Expoziției Economiei Naționale (actualul ROMEXPO). Propaganda regimului comunist a proclamat acel moment drept „victoria definitivă a socialismului la orașe și sate”, „începtul perioadei de desăvârșire a construcției socialismului în România”. Cu acest prilej de aniversare funestă, dorim să vă provocăm la un scurt exercițiu de rememorare, oferindu-vă un mic medalion sintetic a ceea ce a însemnat colectivizarea agriculturii în perioada comunistă, care au fost principalele cauze și efecte ale sale, care au fost actorii politici responsabili, precum și care a fost fermentul ideologic care i-a dat naștere.

citeşte detalii

Un om care a dat măsura umanului: Destinul lui N. Steinhardt (II)

de Vladimir Tismăneanu

În superba sa monografie, "N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii“ (Humanitas, 2009), George Ardeleanu citează dintr-o notă informativă despre părerile marelui gânditor privind malignitatea delaţiunii ca substrat al ţesutului sordid şi antimoral al regimurilor totalitare.

E bine să ne reamintim ce gândea Steinhardt despre fibra pseudo-umană pe care miza statul poliţienesc de tip comunist sau nazist. Notează George Ardeleanu că este vorba de fapt de "o delaţiune despre delaţiune, o turnătorie despre turnătorie, având ceva din ironia crudă a «teatrului în teatru» din Hamlet-ul lui Shakespeare…"

citeşte detalii

In Memoriam Monica Lovinescu

La 20 aprilie 2012, se împlinesc patru ani de la moartea Monicăi Lovinescu, voce reprezentativă a Europei Libere, realizatoarea emisiunilor de mare ecou „Teze şi Antiteze la Paris” şi „Actualitatea culturală românească”. Atunci când foștii securiști falsifică  istoria, încercând să șteargă diferența esențială dintre victime și călăi, atunci când unii aleg să le țină partea, este bine să ne amintim ce înseamnă etica neuitării. Este lecția cea mare a Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, pentru care memoria a fost un spațiu al salvării, al recunoașterii și al rezistenței. Cei doi distinși intelectuali au fost membri ai Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România. [...]

Volumul „Monica Lovinescu în documentele Securităţii: 1949-1989”, care va fi publicat în curând sub egida IICCMER, este dedicat memoriei sale şi hotărârii de a alege o viaţă în afara și împotriva totalitarismului comunist. Monica Lovinescu a fost vocea unui exil care a refuzat programatic şi cu o admirabilă consecvenţă cinismul oportunist, impunând primatul eticului.

Poza este preluata de pe site-ul http://www.agero-stuttgart.de.

citeşte detalii

A apărut volumul Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe

Cartea a apărut la editura Argonaut şi îi are ca editori pe Cosmin Budeancă şi Florentin Olteanu.

După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.

Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009.

citeşte detalii

Legea privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România

IICCMER a inițiat, încă din primăvara anului 2010, proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului și a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România, care își propune să omagieze victimele fascismului și comunismului, ca regimuri totalitare, în baza declarațiilor și recomandărilor unor foruri internaționale și, în particular, să omagieze victimele regimului comunist în România, prin asumarea de către statul român a obligației morale de a consacra două zile comemorative: 23 august și 21 decembrie.  Proiectul legislativ a fost adoptat de Parlamentul României, devenind Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011. Această lege asigură coerența unei politici de memorie la nivelul statului român, oferindu-se posibilitatea constituirii unei pedagogii destinate să educe tinerele generații în spiritul respectului profund față de toate victimele regimurilor totalitare.

Document lege
descarcă document (PDF)

O istorie a comunismului românesc pentru cei născuţi în democraţie www.istoriacomunismului.ro

Pentru că 38% dintre adolescenţii români cred că perioada comunistă a fost mai bună decât cea actuală, la 22 de ani de la Revoluție oferim generației celor născuți după acest moment un instrument de învățare care îi va ajuta să recupereze lipsa de informație și experiență: www.istoriacomunismului.ro

De la producția la hectar, caloriferele mereu reci, fructele de plastic și sticla de PepsiCola până la sistemul concentraţionar, munca la Canal, cărțile interzise și omniprezenţa Securității, www.istoriacomunismului.ro îți propune o experiență de film a momentelor și personajelor definitorii ale comunismului din România.

www.istoriacomunismului.ro este un proiect comun al Fundaţiei Soros România, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc și Senior Interactive, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung si Saga Film. Citit de Radio Guerrilla.



citeşte detalii